Gala Comediei Româneşti - 2011

FESTIVALUL COMEDIEI ROMÂNEŞTI – festCO 2011, ediţia a IX-a


Selecţioner festCO
Ion Parhon

Juriu premii festCO
Ileana Lucaciu
Dan Puican
Crina Semciuc
Vlad Cristache

Premiul de excelenţă
Stela Popescu

Premiul pentru cel mai bun spectacol
Cântăreaţa cheală & Lecţia de Eugène Ionesco, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul de Comedie

Premiul pentru cea mai bună regie
Victor Ioan Frunză pentru spectacolul Cântăreaţa cheală & Lecţia de Eugène Ionesco, Teatrul de Comedie

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal
George Costin pentru rolul Profesorul din spectacolul Cântăreaţa cheală & Lecţia de Eugène Ionesco, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul de Comedie

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal
Virginia Mirea pentru rolul Doamna Smith din spectacolul Cântăreaţa cheală & Lecţia de Eugène Ionesco, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul de Comedie

Pentru pentru cel mai bun actor în rol secundar
Nicu Mihoc pentru rolul Directorul Cristinoiu din spectacolul Opinia publică de Aurel Baranga, regia Cristian Theodor Popescu, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar
Ioana Anastasia Anton pentru rolul A mijlocie din spectacolul Blifat de Gabriel Pintilei, regia Alexandru Mihail, Teatrul Odeon

Premiul pentru cea mai bună scenografie
Dragoş Buhagiar pentru scenografiile spectacolelor O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi şi Opinia publică de Aurel Baranga, regia Cristian Theodor Popescu, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Premiul special al juriului
Spectacolul de teatru non-verbal România. Închis pentru inventar, scenariul şi regia Dragoş Huluba, Compania de Teatru Passe-Partout Dan Puric


CONCURSUL DE COMEDIE ROMÂNEASCĂ, ed a VI-a, 2011

Juriul
Adrian Lustig
Virginia Dobrovici
Cristian Juncu
a decis acordarea următoarelor premii:


Premiul I
De ce urâm femeile de Bogdan Costin

Premiul II
Nora londoneză de Cezar Ghioca

Premiul III
Charles Dickens nu locuieşte aici de Laurenţiu Budău

Festivalul de Comedie la Bucureşti

Ce-a de-a IX-a ediţie a Festivalului Comediei Româneşti (10-17 iunie 2011) şi-a făcut o deschidere spectaculoasă la Teatrul de Comedie, oficiată de directorul George Mihăiţă; au fost prezenţi directorii celor mai importante festivaluri de teatru din ţară (Constantin Chiriac, Emil Boroghină), oameni de teatru, public specializat şi amator. Lansarea de carte care a urmat, de teatru scurt, Omul din cerc de Matei Vişniec (Paralela 45), cuprinde texte din mai vechea Omul pubelă (Cartea Românească, 2006), dar şi altele noi, scrise între timp, autorul însuşi motivând că această formă de teatru este din ce în ce mai ofertantă. George Mihăiţă şi Matei Vişniec au citit un fragment din Spălătorul de creiere II.

Spectacolul care a urmat, Cuvântul progres spus de mama mea sună teribil de fals (în original, Le mot progrès dans la bouche de ma mère sonnait terriblement faux) de Matei Vişniec, jucat de Compania Influenscènes din Franţa, în regia lui Jean-Luc Paliès, a fost distins la Festivalul Avignon Off 2009 cu premiul „Coup de Cœur de la Presse”, iar în România s-a jucat în prima decadă a lunii iunie la Sibiu, Târgovişte şi Bucureşti. Este singurul spectacol internaţional din cadrul FestCo, o tragicomedie care vorbeşte despre drama unei familii sărace balcanice, cu un fiu mort în război şi cu o fată ce face trotuarul în Vest.

În continuare, festivalul a propus spectacole ofertante, în formule estetice foarte variate (teatru nonverbal, absurd, muzical etc.), dezbateri în cadrul secţiunii „Dialoguri”, lansări de carte şi se va încheia pe 17 iunie cu Gala Comediei Româneşti, în cadrul căreia se vor decerna premiile FestCo, şi cu premiera O scrisoare pierdută, în afara concursului.

Prima întâlnire din seria "Dialoguri FestCo"

Sâmbătă 11 iunie, în a doua zi a Festivalului Comediei Româneşti, a avut loc prima intâlnire din seria Dialogurilor FestCO 2011. Subiectul dezbătut - COMEDIE 50 – a adus încă odată în discuţie povestea Teatrului de Comedie care a implinit 50 de ani de existenţă la 5 ianuarie 2011.

Moderatorul acestui dialog - criticul de teatru Marina Constantinescu – a reunit în jurul său directori de ieri şi de astăzi ai Teatrului de Comedie, actori, regizori, public. Au fost prezenţi Radu Beligan, Lucian Giurchescu, Mircea Albulescu, George Mihăiţă, Vladimir Găitan, Puiu Antemir, Florin Anton, Eugen Racoţi şi un invitat special - Emil Boroghină – directorul Festivalului Shakespeare.

Radu Beligan (vorbind despre trecut): „Mezinul teatrelor bucureştene, când a împlinit 4 ani de existenţă (1965), a fost invitat la minunea care s-a întâmplat, Festivalul Internaţional de Teatru de la Paris, la Sala Sarah Bernhard, unde am fost invitaţi să reprezentăm România cu trei spectacole. Cu Umbra de Evghenii Şvarţ, Troilus şi Cresida de Shakespeare, ambele în regia lui David Esrig şi Rinocerii de Eugène Ionesco în regia lui Lucian Giurchescu. Asta nu e nimic, dar am luat şi premiu pentru isprava asta."

Marina Constantinescu (vorbind despre prezent): "Ce se întâmplă azi nu e doar sărbătoarea Teatrului de Comedie ci şi sărbătoarea teatrului românesc. Acest festival pe care Teatrul de Comedie îl face de atâta timp coerent şi cu multă devoţiune şi cu un program extrem de interesant de la un an la altul, animă nu doar istoricul Teatrului de Comedie ci şi un spaţiu care începe să se redefinescă, care nu arată doar estetic. Centrul vechi e tot mai animat şi fiecare spectacol de la Teatrul de Comedie revarsă în acest loc oameni cu altfel de spirit."

George Mihăiţă: „În acest teatru a existat şi există o familie. Cred că aceasta este principala cheie a succesului Teatrului de Comedie.”

Prezentăm pe scurt cei 50 de ani de existenţă ai Teatrului de Comedie: Teatrul de Comedie a fost înfiinţat în toamna lui 1960 de către maestrul Radu Beligan. La 5 ianuarie 1961 era prezentat publicului primul spectacol - Celebrul 702 de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter. Dintre actorii care au jucat în primii ani pe această scenă amintim pe Radu Beligan, Ion Lucian, Ştefan Ciubotăraşu, Florin Scărlătescu, Mircea Şeptilici, Dem Savu, Sanda Toma, Liliana Ţicău, Iarina Demian , Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Melania Cîrje, Amza Pellea, Mihai Pălădescu, Dem Rădulescu, Ştefan Tapalagă, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Valentin Plătăreanu. Cu un repertoriu dedicat genului comic în marea sa diversitate, de la Shakespeare, Cehov sau Gogol la comedia bulevardieră, teatrul absurdului sau comedia neagra, Teatrul de Comedie este unic în România.

În anii ‘60 Teatrul de Comedie a parcurs o perioadă de sincronizare artistică cu mişcarea teatrală mondială, fapt dovedit de Premiul Teatrului Naţiunilor pentru “cea mai bună participare Naţională” obţinut la Paris în 1963 cu spectacolele Rinocerii de Eugène Ionesco, regia Lucian Giurchescu şi Umbra de Evghenii Şvarţ şi Troilus şi Cresida de William Shakespeare, ambele în regia lui David Esrig, ultimul dintre ele obţinând de asemenea şi premiul pentru cel mai bun spectacol.

Turneele din anii 1991-1992 în mai multe oraşe din Marea Britanie, Columbia, Venezuela şi Canada cu spectacolul Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare în regia lui Alexandru Darie au readus Teatrul de Comedie pe cele mai importante scene internaţionale.

În august 2007 spectacolul Revizorul de Gogol, regizat de Horaţiu Mălăele a fost prezentat în cadrul Festivalului Internaţional Fringe Edinburgh, prestaţia trupei fiind recompensata cu cronci extrem de elogioase (4 stele din 5) in cotidienele britanice "The Times", "The Independent", "The Sunday Herald".

În 2002, a fost lansat Festivalul Comediei Româneşti - FestCO - ce a devenit internaţional la a cincea ediţie - iar în 2006 au fost lansate Concursul de Comedie Românească şi Gala Comediei Româneşti – toate aceste evenimente devenind puncte de referinţă pe agenda culturala bucureşteană.

Calitatea artistică a companiei noastre, valoarea regizorilor invitaţi să monteze, calitatea spectacolelor lansate în cele mai recente stagiuni, iată câteva dintre atuurile actuale ale Teatrul de Comedie.

Directorii Teatrului de Comedie:

1961 - 1969 Radu BELIGAN

1969 - 1979 Lucian GIURCHESCU

1979 - 1981 Valentin PLĂTĂREANU

1981 - 1990 Silviu STĂNCULESCU

1990 - 1994 Lucian GIURCHESCU

1994 - 1996 Vladimir GĂITAN

1996 - 2002 Dan VASILIU

2002 - prezent George MIHĂIŢĂ

Prima zi a FESTIVALULUI COMEDIEI ROMÂNEŞTI / o zi Vişniec

VINERI 10 IUNIE
18.30 Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan, foaier
deschiderea oficială festCO 2011
lansare de carte
OMUL DIN CERC de Matei Vişniec, editura Paralela 45

19.00 Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan
CUVÂNTUL PROGRES SPUS DE MAMA MEA SUNĂ TERIBIL DE FALS (1h 15 min)
de Matei Vişniec, regia Jean-Luc Paliès
Influenscènes, Franţa
spectacol în limba franceză cu supratitrare în limba română

Despre cartea OMUL DIN CERC
O piesă scurtă este un exerciţiu de captare a emoţiei dintr-o singură mişcare, un joc stilistic în care îţi propui să obţii maximum de efecte cu minimum de mijloace. (...) Din când în când, din motive misterioase, simt că trebuie să scriu câte o piesă scurtă. Matei Vişniec

Despre spectacolul CUVÂNTUL PROGRES...
Spectacolul a fost distins la Festivalul Avignon Off 2009 cu premiul Coup de Coeur de la Presse

“Estetica spectacolului se află undeva între Almodovcar şi Kusturica” (La Mareillaise)

„Matei Vişniec utilizează umorul pentru a exorciza durerea şi suferinţa tuturor celor care se confruntă cu absurditatea războaielor.”

Festivalul Comediei Româneşti – FestCO 2011 a ajuns la a IX-a ediţie

Teatrul de Comedie, prin directorul său George Mihăiţă, vă invită între 10 şi 17 iunie la Festivalul Comediei Româneşti - FestCO 2011, ediţia a IX-a – realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Ediţia din acest an propune o gamă variată de forme de spectacol, incluzând şi teatru non-verbal, musical, teatru de revistă, teatru de magie, teatru pentru copii şi teatru de stradă.

Prima zi a festCO va fi dedicată dramaturgului Matei Vişniec. În deschidere va avea loc, în prezenţa autorului, lansarea antologiei de teatru scurt Omul din cerc, apărută la Editura Paralela 45. Seara continuă cu spectacolul Cuvântul progres spus de mama mea sună teribil de fals, regizat de Jean-Luc Paliès, produs de Compania Influenscènes - Franţa şi distins cu Premiul Presei la Festivalul Avignon Off.

Timp de opt zile veţi putea vedea pe scenele sălilor Teatrului de Comedie – dar şi pe alte scene convenţionale şi neconvenţionale din Bucureşti şi din ţară - spectacole prezentate de Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon, Teatrul „Constantin Tănase”, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Teatrul Dramatic „I. D. Sîrbu” Petroşani, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, Compania de Teatru Passe Partout „Dan Puric”, Clubul Ţăranului Român şi Muzeul Naţional al Literaturii Române.

În afara concursului, puteţi vedea spectacole ale Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” Bucureşti, ale Universităţii „Hyperion”, ale Teatrului Ţăndărică şi ale Teatrului de Magie.

În Centrul istoric, pe străzile aflate în zona Teatrului de Comedie, pot fi urmărite scurte momente de teatru de stradă.

Secţiunea Dialoguri festCO va avea loc la Sala Studio. Comedie 50, primul dialog cu publicul, este dedicat Teatrului de Comedie aflat la semicentenar. Marina Constantinescu, susţinută de actori şi regizori importanţi, va evoca momente semnificative din istoria acestui teatru.

În cadrul celui de-al doilea dialog - o întâlnire a publicului cu actori şi realizatori radio, se vor putea asculta momente din arhiva Ora veselă - lansată la 17 ianuarie 1929 - cea mai veche emisiune de divertisment a Radiodifuziunii Române.

Seria Dialogurilor FestCO se încheie cu dezbaterea Cine mai scrie comedie românească? moderată de Cristina Modreanu. Sunt invitaţi critici, dramaturgi şi regizori preocupaţi de fenomenul teatral contemporan.

Site-ul www.eteatru.ro, susţinut de Radiodifuziunea Română, transmite nonstop, începând din 2009, teatru radiofonic. În parteneriat cu FestCO, repertoriul lunii iunie va fi format exclusiv din comedii româneşti.

În acest an, lectura textului câştigător al premiului I la Concursul de Comedie Românească se va transforma într-o înregistrare radio cu public în regia lui Mihai Lungeanu.

În închidere, în Gala FestCO, se vor decerna premiile Festivalului Comediei Româneşti – festCO 2011, ediţia a IX-a şi premiile Concursului de Comedie Românească, ediţia a VI-a.

Seara va continua cu premiera oficială a spectacolului Teatrului de Comedie - O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, decor Puiu Antemir, costume Anca Răduţă, muzica Ada Milea, cu Marcel Iureş, George Mihăiţă, Valentin Teodosiu, Marius Florea Vizante, Dorina Chiriac, Mihaela Teleoacă, Dragoş Huluba, Florin Dobrovici, Eugen Racoţi, Dan Rădulescu.

Final de stagiune şi… început de stagiune viitoare la TNB

Teatrul Naţional din Bucureşti anunţă că ultimele spectacole, la sediu, ale stagiunii în curs au loc duminică, 12 iunie 2011. După această dată - mai timpurie decât în alţi ani, pentru a da câmp liber lucrărilor de reconstrucţie - porţile teatrului se închid pentru publicul spectator până în toamnă.

Pe lângă spectacolele jucate la sediu, colectivul Teatrul Naţional din Bucureşti prezintă în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Varna (Bulgaria), în data de 9 iunie, spectacolul Avalanşa de Tuncer Cücenoğlu, în regia lui Radu Afrim. Iar luni, 13 iunie, vor avea loc ultimele reprezentaţii ale spectacolelor TNB, în turneu: Dineu cu proşti la Piteşti şi Sinucigaşul la Braşov.

Pentru această ultimă săptămână a stagiunii, la Agenţia de Bilete mai puteţi cumpăra locuri la spectacolele: Regina mamă; Sinucigaşul; Scara pisicii; S-a sfârşit cum a-nceput; Încă-i bine!; Purificare; Teatrul Naţional pentru Copii şi pentru ultimul eveniment Modern Solo Piano din cadrul programului TNB Parateatral – Muzică, recitalul susţinut de pianistul norvegian Bugge Wesseltoft, sâmbătă, 11 iunie 2011, la ora 19.00.

Cu tot şantierul care trepidează la propriu în toate ungherele teatrului, se desfăşoară din plin activitatea de pregătire a viitoarei stagiuni care va aduce noi titluri de piese, distribuţii promiţătoare şi regizori prestigioşi.

Regizorul bulgar, Aleksander Morfov, nume de primă mărime al regiei europene (al cărui spectacol, Exilaţii, a fost prezentat în turneu pe scena mare a TNB în urmă cu un an), a început repetiţiile la Vizita bătrânei doamne, cunoscuta piesă a dramaturgului elveţian Friedrich Dürrenmatt, premiera urmând să aibă loc în prima parte a viitoarei stagiuni. Din distribuţia în curs de finalizare vă dezvăluim deocamdată doar numele interpretei rolului titular, Maia Morgenstern, urmând ca distribuţia completă să fie făcută publică înainte de închiderea stagiunii. Scenografia spectacolului care va avea loc la Sala Mare va fi semnată de scenograful bulgar, Nikola Toromanov.

Se află de asemenea în repetiţii avansate o piesă de referinţă a dramaturgiei româneşti interbelice, Omul cu mârţoaga de George Ciprian, în regia Ancăi Bradu.

Pentru un alt proiect repertorial incitant, piesa Băiatul din ultima bancă a dramaturgului spaniol Juan Mayorga, regizorul Cristian Theodor Popescu invită tinerii (chiar foarte tinerii) actori, la audiţii, în zilele de 9 şi 10 iunie 2011, pentru definitivarea distribuţiei cu două roluri principale masculine.

Sperăm ca la deschiderea viitoarei stagiuni 2011-2012, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” să-şi întâmpine publicul în prima dintre noile săli de spectacole care vor fi date în folosinţă în cadrul proiectului de reconstrucţie aflat în plină desfăşurare.

De la însemnări la un spectacol însemnat, la Teatrul „Bulandra”

În stagiunea care e pe cale să se încheie, Teatrul „Bulandra” a acordat o atenţie deosebită repertoriului rusesc, făcând astfel o demonstraţie de valoare, actualitate şi interes pentru texte dramatice dintr-o mare cultură. Cele trei spectacole ruseşti durează cam 4 ore, dar se joacă numai cu casa închisă cu mult timp înainte, au densitate, profunzime, grandoare; sunt spectacole grele care solicită zone de expresivitate actoricească mai puţin căutate în zilele noastre şi deci mai greu de găsit; sunt realizate de regizori importanţi, care ştiu să respecte textul, să potenţeze distribuţia şi să şlefuiască produsul estetic cu multă migală.

Mai întâi (premiera pe 14 ianuarie 2011) a fost Îngropaţi-mă pe după plintă de Pavel Sanaev, în regia lui Yuriy Kordonskiy, a urmat (premiera pe 30 ianuarie 2011) Ivanov de A. P. Cehov, în regia lui Andrei Şerban, iar la final de stagiune (premiera 30 mai 2011), Însemnările unui necunoscut (traducere Tamara Gane), o dramatizare de Ion Cojar (căruia îi şi este dedicat spectacolul) după F. M. Dostoievski, în regia lui Alexandru Darie.

Spectacolul copleşeşte doar prin arta actorului, fără intruziunea tehnologiei multimedia şi fără decoruri luxoase. Scenografia Mariei Miu arată o casă mare, în care pot încăpea destui locatari, însă labirintică, vetustă, prăfuită, înfăţişând o lume de altădată, încremenită într-un tradiţionalism adesea crud. Sunt multe încăperi, unele vizibile, altele lăsându-se ghicite, multe uşi, după care se tot ascunde cineva, deschise şi închise tot timpul, multă forfotă ce anulează orice intimitate.

Cu acest spectacol, Alexandru Darie demonstrează actualitatea clasicului, cu broderie modernă, pe un text dramatic de mare forţă scenică. Rezultatul este un spectacol dens, cu o simbolistică desfăşurată pe mai multe paliere. Ironia subtilă subminează tradiţionalismul moravurilor sociale şi supune personajele unei ridiculizări crunte. Cel mai important merit regizoral este crearea atmosferei, ce prezintă un fragment din viaţa unei familii din alte vremuri.

Rolurile de compoziţie, lungi, dificile, profunde, lucrate cu minuţiozitate de actori cu niveluri diferite de experienţă, dar interesaţi şi coerenţi în demersul lor, au un puternic impact. Personajul principal, colonelul Igor Ilici Rostanev, încarnat de Mihai Constantin, are autenticitate şi forţă. Bunătatea lui, supusă umilinţei şi cruzimii familiei, îl transformă într-o victimă, într-un mecanism a cărui cheie o poate învârti fiecare dintre cei ce s-au cuibărit în casa lui şi mişună necontenit.

Propria mamă, jucată magistral de Tamara Buciuceanu, se dovedeşte până la capăt o egoistă ipohondră şi ipocrită faţă de fiu, însă dependentă şi căzută în veneraţie faţă de cinicul Foma Fomici Opiskin, aciuat fără niciun drept în această locuinţă, interpretat excelent de Virgil Ogăşanu. În final, colonelul Rostanev, tată a doi copii, Saşa (Ilinca Manolache, foarte bună) şi Iliuşa (Matei Constantin, un copil talentat, vrednic de toată admiraţia) este salvat de la ratarea afectivă, umană chiar, prin dragoste. Reuşeşte să învingă inerţia şi legile familiei şi să se însoare cu guvernanta Nastenka (Ana Ioana Macaria, foarte în rol), lăsând-o neconsolată pe Domnişoara Prepeliţîna (Manuela Ciucur), fiică de militar ce plănuia în ascuns căsătoria ei cu Rostanev.

La această împlinire matrimonială contribuie din plin nepotul lui Rostanev, Serghei Alexandrovici, venit în vizită la unchiul său. Este un personaj catalizator pentru normalitatea din ce în ce mai latentă a lui Rostanev; rolul este realizat cu multă graţie de tânărul, carismaticul şi talentatul actor de teatru şi de film, Alexandru Potoceanu.

Între victimele maleficului şi infatuatului Foma, se află şi servitorii. Astfel, Gavrilă este pus să înveţe franţuzeşte la bătrâneţe (excelent Ion Besoiu), iar Falalei, însoţit de găina lui, este obligat să nu mai viseze un taur alb şi să nu mai fredoneze cântece ţărăneşti (Marian Râlea este irezistibil); doar Vidopleasov (Lucian Ifrim, foarte convingător), valet cu vise de poet, îi mai intră puţin în graţii lui Foma.

Un personaj demn de tot interesul, Ivan Ivanovici Mizincikov, creează cu mult umor Gheorghe Ifrim. În alte roluri: Petre Lupu, Mirela Gorea, Andrei Runcanu, Bogdana Darie, Antoaneta Manolache. Grupul „Accoustic” a interpretat corul de călugări: Daniel Jinga (dirijor), Mircea Ciurez, Emilian Mincu, Ionuţ Popescu, Iustinian Zetea, Marius Boloş.

TNB spre sfârşit de stagiune

Teatrul Naţional din Bucureşti a ţinut de curând ultima conferinţă de presă a stagiunii 2010-2011, având o ordine de zi care a atras un public numeros.

Mai întâi, a fost prezentat, un spectacol scenotehnic impresionant, menit să evidenţieze posibilităţile mecanice şi flexibilitatea scenei mari a TNB, de curând refăcută. Personajele au fost scena Sălii Mari şi câteva decoruri ale unor spectacole jucate aici.

Partea cea mai amplă a evenimentului a fost susţinută de arhitectul Romeo Belea, autorul proiectului de consolidare şi optimizare funcţională a clădirii TNB. După un scurt istoric al ansamblului arhitectural TNB (proiectat în perioada 1963-1969, distrus de incendiul din 1978 şi refăcut, cu forţarea structurii de rezistenţă, în perioada 1983-1986), vorbitorul a explicat motivaţia proiectului actual, generată de expertizarea structurilor ce alcătuiesc acest ansamblu (calcul la seism, în 2006) şi dezvoltarea amănunţită a acestuia pe etape. Noul proiect, a cărui executare a început în 16 martie şi va dura 28 de luni, va înlătura actuala faţadă adăugată (prea grea, cu risc de prăbuşire) şi va restructura la parametrii optimi de vizibilitate, audibilitate, inteligibilitate şi ambianţă edificiul TNB.

Vor rezulta mai multe săli de spectacol şi foaiere deschise publicului 12 ore pe zi, care vor găzdui galerii de artă, expoziţii, librării, baruri, cafenea, restaurant. Licitaţia a fost câştigată de Societatea Aedificia Carpaţi, în asociere cu Romtest Electronic. Pe tot parcursul lucrărilor, TNB va funcţiona cu trei săli de joc.

În final, Ion Caramitru, director general al TNB, a prezentat activitatea artistică a instituţiei în perioada următoare. Astfel, până la sfârşitul stagiunii va avea loc şi ultima premieră, Purificare de Petr Zelenka, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu şi scenografia Andradei Chiriac; în distribuţie: Adrian Titieni, Medeea Marinescu, Afrodita Androne, Vitalie Bichir, Brânduşa Mircea, Armand Calotă, Lamia Beligan, Mihai Călin, Ilinca Goia, Florentina Ţilea, Tomi Cristin, Marcelo Cobzariu, Natalia Călin. O avanpremieră estimată până la sfârşitul stagiunii este Omul cu mârţoaga de George Ciprian, regia Anca Bradu, scenografia Ştefania Cenean; în distribuţie: Daniel Badale, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Monica Davidescu, Raluca Petra, Marius Bodochi, Andrei Finţi, Mihai Verbiţchi, Bogdan Muşatescu, Andrei Duban, Magdalena Cernat. Vor mai intra în repetiţii: Vizita bătrânei doamne de Fr. Dürrenmatt (25 mai), regia Alexander Morfov (Bulgaria) şi Băiatul din ultima bancă de Juan Mayorga, regia Cristian Theodor Popescu.

În cadrul programului TNB parateatral, pe 11 iunie, va avea loc, la Sala Atelier, un concert de pian, susţinut de Bugge Wesseltoft, aflat pentru prima oară în România. Stagiunea se va încheia pe 15 iunie.

Teatrul Odeon la sfârşit de stagiune

Între ultimele spectacole ale Teatrului Odeon, s-au aflat o premieră de substanţă, cea mai recentă, Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva de Jonas Gardell, un spectacol de Mariana Cămărăşan şi Alexandra Penciuc (http://criticdeteatru.blogspot.com/2010/06/iadul-cu-irizatii-de-argint.html), şi o ultimă reprezentaţie (pentru că, potrivit unei declaraţii de presă, „moştenitoarea drepturilor pentru Eugène Ionesco refuză orice nouă producţie (reluarea sau continuarea unui spectacol) după texte de Eugène Ionesco, în regia domnului Alexandru Dabija”) a unui spectacol de excepţie, cu premiera în 2007, Ionesco – cinci piese scurte (http://www.teatrul-odeon.ro/spectacole/premiere/ionesco.html). Păstrând distribuţia odeonistă, Alexandru Dabija a construit şi varianta radiofonică a spectacolului (premiera, noiembrie 2008, proiect coordonat de Magda Duţu), pentru care a obţinut premiul UNITER.

Premierele acestei stagiuni, ofertante prin formula stilistică, regie şi distribuţii, participante la diverse festivaluri, vor putea fi văzute şi din toamnă: Pyramus & Thisbe 4 you, după William Shakespeare, regia Alexandru Dabija, un spectacol de o factură specială, cu premiul UNITER pentru regie (http://www.teatrul-odeon.ro/spectacole/premiere/pyramus.html), selecţionat pentru FNT 2010, În container de Constantin Cheianu,regia Cristian Ban, Câtă speranţă de Hanoch Levin, regia Radu Afrim şi Depeche Dance, în coregrafia lui Massimo Gerardi.

În afara celor cinci premiere, Teatrul Odeon a continuat şi în această stagiune derularea unor programe: Teatrul şi şcoala, odeon.art 5 – Zilele Culturii Israeliene, realizat în parteneriat cu Ambasada Israelului (octombrie 2009) şi ARTE 2 (American-Romanian Theatre Exchange), realizat în parteneriat cu Teatrul Lark din New York (mai 2010).

Directorul Teatrului Odeon, actriţa Dorina Lazăr a declarat: „Sunt foarte bucuroasă că stagiunea 2009-2010 a fost extrem de bogată în evenimente de succes. Sunt încântată că atât criticii de teatru cât şi publicul nostru au primit foarte bine toate producţiile noi, dar şi spectacolele-lectură din cadrul programului ARTE 2, în care am avut onoarea să-i avem ca invitaţi pe John Eisner, directorul Teatrului Lark din New York, dramaturgul şi directorul programului ARTE, Saviana Stănescu, precum şi pe faimoşii dramaturgi americani Arthur Kopit, Theresa Rebeck şi David Henry Hwang. Sper să vă avem alături de noi şi în stagiunea următoare.”

Stagiunea următoare se va deschide pe 17 septembrie cu trei spectacole în cadrul Zilelor Bucureştiului, prezentate cu intrare liberă în zilele de 17, 18 şi 19 septembrie.

În toamna acestui an, se va inaugura a doua sală a teatrului, format studio, cu premiera Blifat de Gabriel Pintilei, regia Alexandru Mihail, scenografia Laura Paraschiv, proiect câştigător al concursului "Tineri regizori – Texte contemporane". Va urma premiera Viaţa e vis de Calderon de la Barca, regia Dragoş Galgoţiu, decorul Vittorio Holtier, costumele Doina Levintza.

Final de stagiune la Comedie

Un festival de comedie (http://www.festco.ro/), intrat deja în tradiţie, câteva premiere de succes şi alte evenimente au dat consistenţă stagiunii care s-a încheiat de curând la Teatrul de Comedie.

Prima premieră, Elling, dramatizare de Axel Hellstenius în colaborare cu Petter Naess după romanul Fraţi de sânge de Ingvar Ambjornsen, în traducerea lui Petre Bokor şi regia lui Vlad Massaci, aduce în faţa publicului o problemă socială, dezvoltată cu impact scenic, avându-i în distribuţie pe Marius Florea Vizante şi Sandu Pop în rolurile principale.

Un alt spectacol, O lume pe dos (trei piese într-un act), coproducţie a Teatrului de Comedie şi Arcub, propune o formulă stilistică originală, în regia Iarinei Damian, cu Tudor Chirilă în rolurile principale.

Montări de excepţie au fost Cântăreaţa cheală şi Lecţia de Eugène Ionesco, în româneşte de Vlad Russo şi Vlad Zografi, spectacole unite într-unul singur de regizorul Victor Ioan Frunză, în decorul Adrianei Grand, cu distribuţii foarte bune: Virginia Mirea, Florin Dobrovici, Mirela Zeţa, Dragoş Huluba, George Costin, Bogdan Cotleţ, Andreea Samson.

Doamne... ce măcel ! de Yasmina Reza, text tradus şi regizat de Lucian Giurchescu, mizează pe o problematică actuală, rezolvată prin dialoguri vii, într-un ritm antrenant, de Tania Popa, Marius Drogeanu, Delia Nartea / Teodora Popa, Alexandru Conovaru, în decorul lui Puiu Antemir.

Femeia care și-a pierdut jartierele de Eugène Labiche, în regia lui Silviu Purcărete, a avut premiera în Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (ediţia 2010), în hala uzinei dezafectate Simerom. Spectacolul, avându-i ca protagonişti pe George Mihăiţă şi Mihaela Teleoacă, cu mare succes sibian, va avea premiera bucureşteană în toamnă, dar nu pe vreo scenă a Comediei, ci la Romexpo, într-un pavilion special amenajat.

Pentru stagiunea următoare, se află în pregătire spectacolele Cui i-e frică de Virginia Woolf de Edward Albee, traducere Ionuţ Grama, regia Gelu Colceag, scenografia Diana Cupşa, cu Emilia Popescu, Ştefan Bănică jr., Diana Cavallioti şi Constantin Diţă ; şi Capcana timpului (canava de commedia dell’ arte), regia Gabriela Dumitru, scenografia Nermine Said, cu Dragoş Huluba, Gloria Găitan, Daniel Iordan, Sandu Pop şi Cosmin Seleşi.

Pentru FNT 2010, au fost selecţionate spectacolele Elling şi Femeia care şi-a pierdut jartierele.

TNB şi-a încheiat stagiunea

În toamnă, TNB a prezentat trei premiere de succes: Toţi fiii mei de A. Miller, în regia lui Ion Caramitru, scenografia lui Dragoş Buhagiar, în rol principal Victor Rebengiuc, în bună echipă cu Sanda Toma,Tartuffe de Molière, în regia lui Andrei Belgrader, în rol principal Horaţiu Mălăele, şi Tectonica sentimentelor de E. E. Schmitt, regia Nicolae Scarlat, cu Liviu Lucaci şi Ilinca Goia, în roluri de excepţie.

Stagiunea TNB s-a încheiat în forţă, cu două premiere în iunie, S-a sfârşit cum a-nceput de Sean O’Casey, în regia lui Horaţiu Mălăele şi Tragedia lui Carmen, adaptare de Marius Constant, Jean-Claude Carrière şi Peter Brook după Georges Bizet, Meilhac et Halévy şi Prosper Mérimée, în regia lui Ion Caramitru.

Pentru FNT, ediţia 2010, au fost selectate premierele Legenda Marelui Inchizitor după Dostoievski, regia Radu Penciulescu, rol principal Victor Rebengiuc, şi Livada de vişini de Cehov, regia Felix Alexa şi o distribuţie excelentă.

Şi în această stagiune, au avut loc conferinţele de duminică, în cadrul cărora reputaţi vorbitori au abordat teme importante prin actualitatea lor.

Pentru stagiunea următoare, sunt anunţate deja noi spectacole: Spitalul special de Iosif Naghiu, în regia lui Ştefan Iordănescu, Dineu cu proşti de Francis Veber, în regia lui Ion Caramitru, Insula de Mihail Sebastian, în regia Ancăi Bradu, Juma’de viaţă de John Mighton, regia Cristian Theodor Popescu şi Macbeth de William Shakespeare, în regia lui Radu Penciulescu (spectacol-experiment pregătit de Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava”).