A IX-a ediţie a Bienalei de Arhitectură Bucureşti 2010

Arhitectură sustenabilă, soluţii de arhitectură cu resurse minime

şi o participare record la cea de-a IX-a ediţie

a Bienalei de Arhitectură Bucureşti 2010

Bucureşti, 30 septembrie 2010 – Bienala de Arhitectură Bucureşti a atras participarea unui număr record de lucrări şi birouri de arhitectură. Astfel, BAB 2010 oglindeşte experienţa acumulată de birourile de arhitectură din România în ultimii ani, dar şi o densitate de idei de arhitectură valabile, cu case mai bine închegate, mai decente şi mai confortabile.

„Anii de boom economic care au precedat criza financiară au prilejuit construcţia de arhitectură contemporană de calitate, iar această perioadă de educare şi evoluţie s-a reflectat şi în lucrările apărute în ultimii doi ani, în care se manifestă apetenţa publicului pentru arhitectura modernă” apreciază arh. Constantin Goagea, director al revistei "Arhitectura" şi co-organizator al Bienalei de Arhitectură.

Evenimentul este amplu în privinţa conţinutului şi a desfăşurării şi propune o serie de expoziţii tematice care întregesc cea mai amplă manifestare arhitecturală din România. Pilonul central este însă expoziţia cu lucrările participante în cadrul concursului de arhitectură, care va fi deschisă publicului începând cu data de 1octombrie 2010, gala de premiere urmând a avea loc pe 11 octombrie 2010.

Ediţia curentă a atras participarea a 215 proiecte, un număr record de lucrări, toate realizate în ultimii doi ani. În concurs participă atât lucrări realizate de arhitecţi români în alte ţări, precum Eleveţia, Italia, Austria sau Belgia, cât şi lucrări realizate de arhitecţi din afara ţării pentru beneficiari din România.

Dintre cele 215 lucrări înscrise, în urma preselecţiei au fost acceptate în concurs 171 de lucrări, în creştere cu peste 30% comparativ cu ediţia precedentă, în care au concurat 122 de proiecte. „În România criza a fost mai puţin agresivă decât în alte pieţe, cum a fost Spania de exemplu, ţară în care s-au închis poate cele mai multe birouri de arhitectură” subliniază arh. Constantin Goagea. În România, construirea nu a fost oprită atât de abrut, iar arhitecţii care au continuat să lucreze au acordat mai mult timp perioadei de concepţie şi de execuţie. Chiar dacă încă nu se poate spune că au apărut soluţii de arhitectură pentru vremuri de criză, arhitecţii au supravieţuit ca profesie şi au înţeles responsabilitatea lor în folosirea inteligentă a resurselor.

La concurs vor participa în total 96 de birouri de arhitectură, respectiv 163 de arhitecţi. Din juriu fac parte autori nominalizaţi şi premiaţi în cadrul ediţiilor precedente, precum şi doi arhitecţi de renume din străinătate. Preşedintele juriului este arhitectul olandez Nanne de Ru.

Concursul se va desfăşura pe şase secţiuni. Vor fi două secţiuni de arhitectură, una pentru clădiri mai mici de 1.000 de metri pătraţi, iar cealaltă pentru lucrări mai mari de 1.000 de metri pătraţi. La acestea se adaugă o secţiune pentru urbanism şi spaţii publice, una de arhitectură de interior, scenografie şi design de obiect. O a cincea secţiune vizează proiectele de restaurare a monumentelor şi de reabilitare a clădirilor, iar ultima este dedicată publicaţiilor de arhitectură. Cea mai largă participare este înregistrată de proiecte de arhitectură pentru clădiri mai mari de 1.000 de metri pătraţi.

Mai mult de un sfert din proiectele aflate în competiţie vizează construcţia unor locuinţe individuale, urmate ca număr de proiectele concepute pentru spaţii de birouri. Spre deosebire de alte ediţii, se remarcă prezenţa în concurs a unui număr important de lucrări de proiectare de spaţii culturale şi spaţii pentru artişti. De asemenea, au fost acceptate în a doua fază a concursului şi patru proiecte de amenajare de spaţii publice.